Faceți căutări pe acest blog

Totalul afișărilor de pagină

BINE ATI VENIT PE ACESTA PAGINA!

Poate aici veţi regăsi un strop de linişte sau un loc unde v-ar place să zăboviţi în clipa de taină!

joi, 24 februarie 2011

CEEA CE NU ŞTIAI... / DAS WAS DU NICHT WUSSTEST…

ZVONUL SIRENELOR


Sunt năvala şi mângâierea valurilor
ce mor în nisipul fierbinte.
Sunt zvonul sirenelor
ce vine de prea departe de tine.
De ce ţi-e frică să atingi această mare?
prea plină de mistere unduitoare,
ce se sfarmă de maluri,
pentru a pleca mai departe?
Prinde măcar acest val
ce vine spre tine!
Şi strânge-l,
strânge-l în mâinile tale!


MEERJUNGFRAUEN GERÜCHT


Ich bin der Ansturm und der Wellen Trost
die in der heissen Sand sterben.
Ich bin Meerjungfrauen Gerücht
der von zuweit zu dir kommt.
Warum hast du angst das Meer zu berühren?
wenn Sie voller wellenförmige Geheimnisse ist,
was Sie an Ufer prallen,
das Sie dann weitergehen können?
Versuch wenigstens diese Welle zu fangen
was zu dir gleitet!
Und fang ihm,
halt ihm in deine Händen!


CEEA CE NU ŞTIAI...


Îţi spuneam odată că sunt piatră
ceea ce nu ştiai...
era că fiecare piatră a trăit
somnul pietrei
şi a văzut, cum văd şi eu,
prin somnul pământului,
prin somnul aerului,
prin somnul apei,
prin somnul trupului…
Numai nesfârşitul dans al luminii
n-am reuşit să-l văd... pentru că... lumina,
lumina nu doarme niciodată!
Şi-atunci...m-am întors
în somnul pietrei şi-n mine,
în uitare şi-n aduceri-aminte,
ascunzându-mă în miezul muntelui
unde ochii ce privesc,
nu pot pătrunde!


DAS WAS DU NICHT WUSSTEST…


Ich sagte dir mal das ich ein Stein sei
Doch das dass du nicht wusstest...
war das jeder Stein gelebt hat
der schlaff des steines
und hat gesehen, wie Ich das sehe,
durch die schläfrigkeit der erde,
durch die schläfrigkeit der luft,
durch die schläfrigkeit des wassers,
durch die schläfrigkeit des körpers...
Nur das endlose Tanz des Lichts
habe Ich es nicht geschaft ihn zu sehen...weil...das Licht,
das Licht schläft niemals!
und dann... hab ich mich umgedreht
in dem schlaff des steines und mir,
in dem vergessenen und in den erinnerungen,
versteckte mich ins Herz des Berges
wo die blicke der Augen,
niemals durchdringen können!


NIMENI NU VEDE


Iubirea a căzut pe nevăzute
în adâncul unei prăpăstii de nori
tocmai acolo...
unde ochii pescăruşilor plutesc obosiţi
pe fundalul furtunii,
iar ţipătul lor se cufundă în vuietul vântului.
Şi nimeni nu vede,
nimeni nu simte
că-i lipseşte ceva!
Dar cine mai poate vedea?!...
când ochii noştri orbesc
de vuietul vântului,
când ochii orbilor
sunt păsări moarte
aruncate-n pustiul de munte?
şi ochi de sticlă urmăresc zborul văpăii
care nebănuit se stinge
printre genele coborâte ale uitării
de semeni.



NIEMAND SIEHT ES


Die Liebe ist ungesehen hingefallen
in Wolken tiefen Abgrund
genau dort...
wo die Augen der Möwen voller müdigkeit schweben
in hintergrund des Sturms,
Ihren Sturm versinkt in Windes Schrei.
Und niemand sieht es,
niemand füllt es
das etwas fehlt!
Aber wer kann das noch sehen?
wenn unsere Augen verblenden
von Windes Schrei,
wenn Blindes Augen
sind tote Vögel
weggeworfen ins Bergen Wüste?
und Glassaugen verfolgen die fliegende Flamme
welche unerwartet erlöscht
zwischen liedschatten des vergessenheits
des Gleichen.