Anotimp încătuşat

Vine anotimpul încătuşării
ce-şi zornăie zalele
pe tâmplele mele;
îmi scutură pământul de stele
acoperindu-mi lumina
de unde ţâşnesc
cu strigăt înalt
în ecoul prunciei.

Anotimpul tăcerii

Am adormit în anotimpul tăcerii
al reîntoarcerii
al sufocării
al destrămării cuvântului
pândind fereastra strigătului
din răvăşitele plete ale adevărului.

QUANTE VOLTE ?

Quante volte ho spiato i tuoi
sogni nei miei?
e ho visto l’ombra dell’illusione
negli arabeschi astrali
quando le onde lambivano le mie gambe?!
Quante volte ho bruciato alle porte del mare
ricordi-smarriti-fiori-di-sogno-avvizziti
in silenti echi
e tranquille-angosce
disfatte nell’alveo del sonno dall’insonnia ?!

DE CÂTE ORI?

De câte ori am pândit visele tale
în visele mele?
şi am văzut umbra iluziei
în arabescuri stelare
când valurile-mi sărutau picioarele?!
De câte ori am ars la porţile mării
amintiri-rătăcite - flori-de-vis-ofilite
în tăcute ecouri
şi liniştite-nelinişti
sfărmate-n albia somnului de nesomn?!

versione italiana Geo Vasile

Geo Vasile, (n. 21 iunie 1942, București) este un italienist, critic literar, traducător și poet român.

Premiul pentru traducerea și promovarea în străinătate a operei eminesciene, Memorialul Ipotești, 2012; Premiul USR pentru întreaga activitate literara, 2012; Premiul pentru traducere și promovare a operei eminesciene în străinătate, ediția 2012, pentru întreaga activitate de traducător din opera eminesciană, Ipotești, iunie 2012; Premiul Lapis Philosophorum al revistei Contact international 2012; Diplomă de excelență pentru activitatea prodigioasă pusă în slujba comunității românești din Italia, pentru merite deosebite în susținera și promovarea valorilor culturale și pentru contribuția adusă la intensificarea schimburilor culturale româno-italiene, Consulatul Onorific al României la Brescia, 2 mai 2013;Premio di poesia e prosa Lorenzo Montano - 27 edizione (2013)MENZIONE PER RACCOLTA INEDITA Psico@terra.pia; Ordinul STELLA D'ITALIA și diploma aferentă acordate prin decret semnat de președintele Italiei Giorgio Napolitano pentru merite în promovarea limbii și literaturii italiene în România, iunie 2013; Premi Internazionali Flaiano : Premio di italianistica Flaiano, Pescara, 3 dicembre 2014.

FOTO: Insula infinitului (pictură în ulei) - de Mihai Cătrună

UNICA ORĂ A ZILEI

Când se întunecă devin cenuşie

mă dizolv în obscuritatea opacă

o dată cu gândurile

în această unică oră a zilei

plină de semnificaţii

ce-mi bate-n uşă:

e ora ispăşirii

mereu izbăvită

nicicând ispăşită.

ALTAR DE RUGĂCIUNE

Fă din sufletul meu

altar de rugăciune pentru tine!

Ocroteşte flacăra albă

şi aşază-mă, candelă-vie,

în templul inimii tale!

Pulberea sufletului meu

aşterne-o pe stele

de veghe să-ţi stea

atunci când ţi-e teamă,

şi călăuză să-ţi fie

în drumul întoarcerii!

TĂCEREA GHIMPILOR

Tăcerea plină de ghimpi,

lină şi fierbinte,

se prelinge o dată cu lacrima oarbă

şi nenumăratele-i feţe

întipărite cu sfinţenie

în golul prăpastiei,

din care ţâşnesc

aninându-mă

de o stea,

de o rază,

de-un soare,

de-un mine

sau de-o altă tăcere.

CINE MAI ARE TIMP?

Flăcări aprige se învolburează

în străvechile inimi din încăperile trupului.

Dar cine mai are timp?

să vadă cum reflexele sângerii ale flăcărilor

se-mperechează cu umbre prelungi?

Şi cum din văzduhul amurgului

cad cristale albastre – de gheaţă  -?

Cum gândurile viscolite

aduc amintiri grele

şi le leapădă în aceleaşi încăperi

                     preapline de-acum?

Cine?...

Focul rupe din mine,

cu mânie şi-nverşunare rupe...

Şi tu ?...  Tu, plângi că  te doare imaginea flăcării?

protejat copyro!

  

UNICA ORĂ A ZILEI

Când se întunecă devin cenuşie

mă dizolv în obscuritatea opacă

o dată cu gândurile

în această unică oră a zilei

plină de semnificaţii

ce-mi bate-n uşă:

e ora ispăşirii

mereu izbăvită

nicicînd ispăşită.

CREDEAM

Credeam că nu se vor mai întoarce niciodată

înflăcărarea şi nerăbdarea tinereţei,

dar tenebre miloase îmi ascundeau adevărul

ca să uit pentru o clipă

că în lumina scăzută a crepusculului

inima ta în ruină... părea mai mare,

la fel şi ochii tăi

ale căror săgeţi îngheţate 

ştiu să ucidă.

protejat copyro!

NU IZGONI COPILĂRIA

Din jungla viselor înmiresmate

nu izgoni taina copilăriei

şi n-o lăsa să-şi piardă rădăcinile

în faţa nimănui, pentru că

binele şi răul,

frumosul şi urâtul,

iubirea şi ura

nu sînt decât podoabele unui viitor

                ce-atârnă de-o-ntâmplare.

De-aceea-ţi spun:

Sădeşte-acum sămânţa-copilăriei!

ochi şi toiag să-ţi fie

pentru acel mai târziu.

TAINICĂ AMINTIRE

O tainică amintire rătăceşte năucă

în ora blestemată a blestemului

când se mai nasc umbre de lacrimi

pe pânzele albe ale destinului

dăltuind flori-de-nufăr

îngemănate cu flori-de-colţ

încrustate pe sufletul meu

ce plânge după nostalgia fulgilor

şi a zăpezii dintâi.

ALTAR DE RUGĂCIUNE

Fă din sufletul meu

altar de rugăciune pentru tine!

Ocroteşte flacăra albă

şi aşază-mă, candelă-vie,

în templul inimii tale!

Pulberea sufletului meu

aşterne-o pe stele!

de veghe să-ţi stea

atunci cînd ţi-e teamă,

şi călăuză să-ţi fie

în drumul întoarcerii!

copyro/ autorul

 ODATĂ,  DE  MULT

Odată-ţi vedeam gândurile plutind,

zbenguindu-se în toate culorile.

Acum - le văd cum coboară încet,

spre răceala înmănuşată de beznă.

Le simt cum curg prin inelul de foc

ce se topeşte şi el

înlăuntrul pământului

lăsând în urma lui doar un cuvânt:

                                     cuvântul.

 Îndură-te, Doamne!

Îndură-te, Doamne, şi dă-mi:

Dă-mi adierea zefirului

din patima naşterii mele

şi leagănul vieţii din zorii luminii!

Dă-mi cupa iubirii

s-o vărs peste lume

balsam să se aştearnă pe sufletul meu!

Şi-nvaţă-mă, Doamne,

cum să percep şi să-nţeleg  muzica

                      din strunele curcubeului

ca liniştită s-adorm în braţele tale

                     şi rugă să fiu peste noapte.

ALTAR DE RUGĂCIUNE

Fă din sufletul meu

altar de rugăciune pentru tine!

Ocroteşte flacăra albă

şi aşază-mă, candelă-vie,

în templul inimii tale!

Pulberea sufletului meu

aşterne-o pe stele

de veghe să-ţi stea

atunci cînd ţi-e teamă,

şi călăuză să-ţi fie

în drumul întoarcerii!

copyright: Viorela Codreanu Tiron