DESCHIDE OCHII

Cum nu mă vezi?!

Eu sunt copacul din faţa casei tale,

ce-ţi bate la fereastră dimineaţa,

şi-adun pe crengile-mi bogate

doar triluri de privighetori,

să-ţi umple inima de cânt.

Nu-nchide geamul ! ! !

ai să opreşti

sărutul florilor-de-mai

s-ajungă pân-la tine!

VINOVĂŢIE

Eu sunt

răspunzătoare pentru tot

pentru

faptă,

cuvânt,

vis şi dorinţă,

speranţă şi cânt!

IA AMINTE, OMULE!

Omule, de-atâtea ori ţi-am spus:

N-ai să găseşti niciodată adevărul!

Dar ţi-a plăcut să scormoneşti

până şi-n praf, şi-n morminte,

sperând că vei găsi pietre preţioase,

sau cine ştie – piatra filozofală(?)

De câte ori ţi-am spus:

nu privi adevărul în faţă

şi nu răscoli praful amintirilor!

Eu sunt tot ce-ai-fi-putut-să-fii,

şi Adevărul din urmă

rămâne cu Mine!

DESCHIDE OCHII

Cum nu mă vezi?!

Eu sunt copacul din faţa casei tale,

ce-ţi bate la fereastră dimineaţa,

şi-adun pe crengile-mi bogate

doar triluri de privighetori,

să-ţi umple inima de cânt.

Nu-nchide geamul ! ! !

ai să opreşti

sărutul florilor-de-mai

s-ajungă pân-la tine!

protejat copyright/Viorela Codreanu Tiron