Faceți căutări pe acest blog

Totalul afișărilor de pagină

BINE ATI VENIT PE ACESTA PAGINA!

Poate aici veţi regăsi un strop de linişte sau un loc unde v-ar place să zăboviţi în clipa de taină!

joi, 10 decembrie 2015




Nu-mi lăsa timp...

Când tu taci, glasul păsărilor dispare
printre frunzişul pomilor,
mi se aşterne toamna peste tâmple
şi este atâta linişte,
că pot auzi şi muzica încă nescrisă!
Numai gândul te mai poate aduce aproape,
ca pe un strop de apă căzut
din preaplinul durerilor mele
sau ca pe un strop de ploaie,
sorbit de pământul uscat,
ce dispare aproape fără să-l vezi.
Când tu taci, se cutremură pământul
şi respiraţia se opreşte
să nu-ţi tulbure liniştea tăcerii.
Se cutremură până şi izvoarele
şi începe să doară dorul de tine.
Nu îmi lăsa timp pentru a învăţa
să mi te-aduc aminte!



RĂSPÂNTII

În gura nopţilor fără de noapte,
pe buzele zilelor fără de zi
se-aşterne tăcerea prelungă,
a timpului netimpuit,
de la răspântia veacurilor
dintre tine şi mine
acolo... unde râul lacrimilor
se-ntâlneşte cu râul disperării.


DEZGOLIŢI-MI LUMINA!

De-abia se-ntrezăreşte
lumina din adâncuri
Aerul de-nălţimi
e prins în păienjenişul de alge
ce mă ţes şi re-ţes
în putreziciunea adâncului
de unde strig:

Dezgoliţi-mi lumina!



UNDE?

Se contopesc izvoarele subterane
fără putinţă de împotrivire
pe nevăzute
neauzite
şi nebănuite albii ascunse
cum fără putinţă de-mpotrivire
iubirea zăgăzuită rupe stăvilarele
cu un torent nestăpânit
rostogolindu-te...
Unde?



protejat copyro/viorela_codreanu_tiron


Niciun comentariu: