NEDEFINITĂ AŞTEPTARE

Mă rup

timpului mării,

destinului implacabil,

zadarnicelor clipe,

ce îndrăznesc

să-ntârzie în palmele mele

împietrite de aşteptare.

Dar cum? Cum să mă rup

de această 

nedefinită aşteptare?

E ca şi cum...

aş vrea să rup

întunericul în două,

     sau cruzimea

             sau vântul...

DUMNEZEU TACE!

Către Tine, Doamne,

privirile au rămas pironite!

aşteaptă să le arăţi 

unde-ai ascuns

taina pământului

şi a vieţii de aici?

Auzul se-ncordează

s-audă ceva!

...............................

Dar Dumnezeu tace!

şi morţii mei...

tac alături de El.

ŞI... IARTĂ, DOAMNE!

Fără tine

sunt fir de nisip fără memorie,

sunt bob de grâu fără sămânţă.

Dă-mă, Doamne, vântului de miazăzi!

să mă ascundă în poalele cerului

şi să mă închidă în carapacea luminii.

Împreunează-mi mâinile în rugăciune!

Ocroteşte cuvântul ce nu mă omoară

şi acoperă-mi cerul cu întregul Tău nume!

Şi... iartă, Doamne, copila sălbatică

ce uită numele Tău fără voie.

DIALOG SIMPLU

-        Sunt Iubirea

mila şi mângâierea

înţelegerea şi speranţa

Bucuria, Adevărul şi Viaţa!

Tu cine eşti?

-        Eu?! Omul care-a uitat

                     să se bucure.

protejat copyro/ Viorela Codreanu Tiron