ODATĂ,  DE  MULT

Odată-ţi vedeam gândurile plutind,

zbenguindu-se în toate culorile.

Acum - le văd cum coboară încet,

spre răceala înmănuşată de beznă.

Le simt cum curg prin inelul de foc

ce se topeşte şi el

înlăuntrul pământului

lăsând în urma lui doar un cuvânt:

                                     cuvântul.

 Îndură-te, Doamne!

Îndură-te, Doamne, şi dă-mi:

Dă-mi adierea zefirului

din patima naşterii mele

şi leagănul vieţii din zorii luminii!

Dă-mi cupa iubirii

s-o vărs peste lume

balsam să se aştearnă pe sufletul meu!

Şi-nvaţă-mă, Doamne,

cum să percep şi să-nţeleg  muzica

                      din strunele curcubeului

ca liniştită s-adorm în braţele tale

                     şi rugă să fiu peste noapte.

ALTAR DE RUGĂCIUNE

Fă din sufletul meu

altar de rugăciune pentru tine!

Ocroteşte flacăra albă

şi aşază-mă, candelă-vie,

în templul inimii tale!

Pulberea sufletului meu

aşterne-o pe stele

de veghe să-ţi stea

atunci cînd ţi-e teamă,

şi călăuză să-ţi fie

în drumul întoarcerii!

copyright: Viorela Codreanu Tiron